Acum câteva zile, m-am trezit cu șase prunci la mine acasă. 2, 3, 4, 4, 7 și 10 ani. 😊
Ne-am distrat de minune, construind cel mai mare cort din sufragerie, pe care l-am agățat de lustră.
Am petrecut mult timp acolo, chiar dacă se făcuse foarte cald și tuturora ne curgeau sudorile pe frunte, am rezistat, doar nu oricine putea să stea într-un cort așa de mare și de frumos cum era al nostru. Am cântat multe cântecele drăguțe, apoi le-am spus o poveste despre o fetiță foarte neascultătoare… și am hotărât cu toți că noi nu vom fi așa.
Dar s-a auzit dintr-o data și cuvântul care a dat startul acestui articol: mi-e foame la burtică!
Ne-am pus toți la masa și am mâncat ultimele felii de pâinică, așa că mi-a trecut prin minte ideea: ce ar fi dacă am face pâine împreună? Când le-am spus copiilor, au fost mult mai entuziasmați decât mine.
Așa că, ne-am rugat și ne-am pus să facem pâine…
cea mai simplă rețeta de pâine de casă
Aș dori să fac o precizare de la început. 🙂 Am învățat să fac pâine acum doua-trei luni, de pe blogul unei doamne foarte drăguțe, probabil că nu sunt cea mai potrivită persoană de la care să învățați să faceți pâine. Însă chiar dacă nu va ieși cea mai pufoasă și cea mai delicioasă pâine din lume (a noastră chiar a ieșit foarte bună), am scris acest articol tocmai pentru că mi se pare o idee bună de a ne face treaba și de a petrece un timp excelent împreună cu copii, în același timp. Bineînțeles, cu riscul de a curăța bucătăria o oră în plus decât de obicei :D.
După cum puteți vedea, majoritatea ingredientelor le cam avem prin casă. Rețeta cu toate cantitățile necesare o veți găsi la finalul articolului.
maia
*Dacă folosiți drojdie uscată puteți sări peste pasul acesta. Noi însă am avut doar drojdie proaspătă în casă, astfel că a trebuit sa începem prin a ne pregăti maiaua.
Am amestecat 25 de grame de drojdie proaspătă, cu două lingurițe de zahăr, 50 ml de apă (călduță) și o lingură de făină. Când compoziția noastră a arătat ca o smântână, am pus-o de-o parte la dospit pentru aproximativ 15 minute.
frământăm pâinea
Am profitat de acest timp pentru a mai cânta un cântecel și a ne pregăti castronul cu faina, la care am adăugat două lingurițe de sare și am amestecat bine.
Ne-am entuziasmat atât de tare de castronelul cu drojdia dospită, care și-a dublat volumul, încât am uitat să mai facem poze… pași pe care i-am mai făcut sunt: am turnat drojdia peste faina din castron, apoi am început să amestecăm, după care am turnat și 600 de ml de apă călduță. De ce doar 600 de ml pentru că deja am folosit 50 de ml în compoziția pentru maia.
*Pentru ca aluatul să înglobeze aer și să crească pufos, este indicat să frământăm aducând aluatul de la margine înspre interior.
Mai jos o vedeți pe Esteruca cum se străduiește să incorporeze toată faina în aluat.
Și pe noi, care ne uitam la ea…
Ne-ați prins! asa e, nu ne uitam doar, adevăratul nostru rol era de a degusta aluatul.
Iar pentru că puterile Esterei s-au cam sfârșit am dat și eu o mână de ajutor.
După ce am frământat bine, bine aluatul, am făcut ceva destul de ciudat pentru început, dar apoi a devenit amuzant. Am început să trântim aluatul de masă, se pare că acest truc ajută ca aerul să se distribuie uniform în aluat și va face aluatul mai fin și mai elastic. Am numărat împreună de fiecare dată când am trântit cu acesta de masă, ocazie cu care și cei mici au mai repetat numerele de la 1 la 10.
Procedura este destul de simplă: frământăm aluatul pentru 5 minute, apoi îl trântim de 10 ori (de blatul de lucru, sau în castron, cum vă este mai ușor), frământăm din nou 5 minute, îl trântim din nou de 10 ori, apoi mai frământăm 2 minute și îl punem la dospit.
am pus pâinea la crescut
După ce ne-am asigurat cu toții că aluatul stă bine în castron, am pus apă la fiert.
Ce am făcut cu apa? Ei bine, se pare că unul dintre secretele care fac pâinea să crească mai repede este acela de a pune un castron de apă fierbinte sub castronul în care am pus aluatul nostru, apoi să acoperim castronul cu o folie peste care un prosop de bucătărie.
* Atenție doar ca apa din castronul de jos sa nu atingă fundul castronului în care se găsește aluatul de pâine.
Am lăsat aluatul la crescut pentru aproximativ 45 de minute, timp numai bun pentru a ne mai juca puțin de-a cavalerii.
artiști la orizont
Înapoi la pâine! După ce am uns blatul de lucru cu ulei, am scos aluatul din castron. Se poate folosi și făină pentru a nu se lipi aluatul de blatul de lucru, însă eu prefer să folosesc ulei deoarece nu se umple aluatul de făină, iar mâinile și împrejurimile rămân mai curate.
Apoi fiecare ne-am jucat cu bucățica lui de aluat, încercând să ne facem o pâinică în forma dorită.
Brutarii pot alege forme rotunde, lunguiețe -tip franzelă, pot împleti pâinea… Dar uitați, ce minunății ne-au ieșit nouă!
Până ne-am testat talentele artistice, am dat drumul și la cuptor la 160 de grade.
După ce am așezat pâinicile în tavă, ar fi trebuit sa ungem pâinea cu ou și puțina apă. Noi nu am avut ou, așa că am uns pâinea doar cu puțină apă. De aceea a ieșit mai albă, dacă am fi avut și ou ar fi arătat puțin mai bronzată și mai apetisantă. Însă, chiar și așa, am obținut mult-visata coaja subțire și mult miez, preferatul copiilor.
la cuptor
Se lasă cuptorul la 160oC pentru 10 minute, apoi se crește temperatura la 180oC pentru 30 de minute. Dacă aveți cuptor pe gaz, poate verificați cu scobitoarea dacă pâine este gata.
* Dacă scobitoarea iese curată atunci pâinea este gata.
e gata!
Așa arată pâinica noastră!
După ce o scoatem din tavă, trebui să o învelim bine în câteva prosoape și să o așezăm pe un grătar.
* Unele gospodine, ung pâinea proaspăt scoasă din cuptor cu apă, apoi o învelesc, astfel coaja rămâne moale.
Pentru noi a fost foarte interesant și distractiv să descoperim aluatul, sa îl modelăm și să ne coacem propria pâinică.
Să nu uitați, că cea mai delicioasă pâine se face împreună!
Abia așteptăm să ne arătați și voi pâinicile voastre.
Mai jos v-am lăsat și rețeta de pâine. Noi o facem de obicei acasă, și ni se pare foarte bună, dacă doriți să o încercați și voi, o puteți descărca de mai jos.
Sperăm că v-a plăcut articolul! Dacă aveți propuneri de alte rețete pe care am putea să le facem împreună, abia așteptăm să ne scrieți în căsuța de mai jos.
Cu bucurie,
Oana și piticii voioși
E special acest blog pe care il citim regulat. Multumim mult, Oana, tie si voiosilor copilasi.
Sunteti Minunati!
Vă mulțumim și noi pentru că ne sunteți alături!
Vă transmitem multe, multe îmbrățișări călduroase! 🙂
Bună ziua! Ce ați zice să încercați să faceți turtă dulce?